Cum poți crește stima de sine a copilului?

“Our parents plant mental and emotional seeds in us—seeds that grow as we do. In some families, these are seeds of love, respect, and independence. But in many others, they are seeds of fear, obligation, or guilt.” – Susan Forward – Toxic Parents.

În cadrul conferinței lui Larry Cohen, acesta a povestit ceva ce mi-a rămas în minte:
Era la rândul său la un curs și, dintr-o dată, s-a defectat retroproiectorul. Cineva a plecat să ceară ajutor pentru a-l repara sau înlocui, iar trainerul împreună cu ceilalți cursanți au rămas așteptând. La un moment dat, trainerul le mărturisește că vocea sa interioară îi spune că totul va fi o porcărie, că acest curs al ei nu mai poate fi salvat, că nu e bună de nimic. Tot ea își răspunde că de fapt nu e chiar așa, totul se va rezolva, uite, oamenii așteaptă liniștiți. La care vocea sa interioară insistă: Da, dar unul a plecat! Nu contează că plecase după ajutor. Ce voia să transmită cu asta era faptul că acea voce interioară nu îi aparținea, era vocea tatălui său, care murise cu ceva timp în urmă iar ea era sabotată de gândurile pe care acesta le plantase în mintea ei, pe când aceasta era copil.
Mă aud adesea gândind:
“Nu ai cum să reușești!”
“Tu? Mai bine stai în banca ta și îți ții gura închisă!”
“De nimic nu ești în stare!”

Și vouă vi se întâmplă?

Ei bine, aceste gânduri nu vin de la voi, ci din copilărie. Nici măcar nu sunt ale voastre. Și nu sunt nici adevărate. Din momentul în care conștientizăm acest lucru, putem să le identificăm și să le ignorăm.
Ba mai mult, putem să fim atenți la cum le vorbim și noi copiilor noștri, ce cuvinte alegem, ce mesaje transmitem.
Căci felul în care le vorbim copiilor noștri devine vocea lor interioară, devine busola lor în viață. Iar aceste cuvinte au puterea să îi ridice sau să îi pună jos.

Cum facem asta?

E simplu: de fiecare dată când vrem să îi corectăm, ne putem întreba: ceea ce voi spune este o judecată cu privire la copilul meu?
Mai clar:
Dacă spui: “Ești un leneș!” sau “Camera ta este o cocină!” nu il ajuți și nu va fi motivat de cuvintele tale.
Alege să îi vorbești cu respect, așa cum ți-ar plăcea și ție să ți se vorbească:
“Observ că sunt jucării pe jos. Hai să le strângem împreună!”
“Mi se pare că ești obosit astăzi. Ai nevoie de puțin ajutor?”
În plus, dacă eu îi transmit constant copilului că nu a făcut un lucru bine sau suficient de repede, relația mea cu el va avea de suferit. Pentru fiecare moment când transmitem un mesaj negativ trebuie să existe cinci interacțiuni pozitive astfel încât relația să se mențină pe cursul cel bun. Putem, așadar, să le arătăm că le vedem și calitățile, nu doar defectele. Cum? Prin mesaje pozitive.
Iată câteva exemple.
Nu este atât de ușor să trecem peste tiparele care ne-au fost sădite în minte. Dar, odată ce le conștientizâm și alegem să nu ne comportăm și noi la fel cu copiii noștri, le oferim puterea de a fi ei, de a se simți acceptați și iubiți, de a îndrăzni, de a crede în ei înșiși.
Dacă te-am ajutat, te-am inspirat, te-am bucurat, te invit să urmărești pagina de facebook Făurim Oameni.(Like, Follow – see first – ca să și apară în news feed). Mulțumesc!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *